Draga Mos Craciun,
Sper ca nu mi-ai luat bolul de cristal, m-am razgandit. Doar ma cunosti, asa-s eu: mereu indecisa.
Ce vreau acum? Sa le dai minte celor din jur, macar celor cu care interactionez, voit sau nevoit, direct sau indirect: sa nu mai fie asa badarani si sa se bage-n sufletul si-n curul tau la metrou, sa nu te mai calce pe ghete fara sa-si ceara scuze, sa nu-iti mai povesteasca ce partida reusita au avut aseara daca nu le esti prieten bun, sa inteleaga ca e important sa-si respecte promisiunile, sa ma judece doar daca nivelul lor este cu mult peste al meu. Sa-si tina animalul in lesa, nu sa ma asigure ca nu-mi face nimic, e cuminte, asta in timp ce cainele ma linge cu patos. Sa imi raspunda la salut, nu sa se uite a "asta a cui o fi?". Sa nu-l voteze pe Ponta. Sa nu mai traga flegme pe strada. Si nici priviri de parca esti Angelica Jolia proaspat iesita uda toata de sub dus. Sa nu mai vorbeasca asa tare la telefon. Sa nu mai manance shaorma in mers. Sa nu mai poarte burti la vedere. Si nici cefe de porc la purtator. Sa nu ma invite agresiv sa cumpar fructe de la taraba lui. Sa nu-mi dea trezirea in weekend la 6.
Daca nu poti face asta, da-mi mie mai multa putere de acceptare. Si o doza de resemnare.
daca ma mai razgandesc in privinta cadoului, iti mai scriu.
Te-astept cu nerabdare,
G.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu